Dumnezeu şi Vechiul Testament

Vechile obiceiuri se schimbă greu.

Ani de zile, ca şi creştin anglican m–am luptat cu profesorii universitari din lumea anglicană a căror scop principal în viaţă mi se părea (la acea vreme) să fie distrugerea Sfintei Scripturi. Metoda lor istorică avea ca efect în general, faptul că studenţilor li se spunea că unele evenimente din Biblie nu s–au întâmplat cu adevărat. Acestă atitudine era foarte deranjantă, în special pentru acei studenţi care decideau să–şi extindă scepticismul lor chiar şi asupra Învierii lui Hristos.

Într–un astfel de moment am decis să iau apărarea Scripturii. Dar, bineînţeles, aşa se întâmplă dacă te situezi pe o poziţie de reacţie, pare parcă că reacţionezi împotriva unor parametrii deja stabiliţi – în unele cazuri de denaturare a tuturor aspectelor fundamentale.

Cu trecerea anilor am devenit din ce în ce mai familiar cu scrierile Sfinţilor Părinţi ai Bisericii şi mai târziu cu utilizarea Scripturii în Liturghia Ortodoxă. Mi s–a subliniat la un moment dat, pe când eram absolvent la Duke, că studiile istorice liberal critice şi literalismul fundamentalist erau de fapt două părţi ale aceleaşi monede. Amândouă au convenit asupra triumfului istoric. Ambele au căutat sensul textului original în cadrul său istoric. S-a hotărât ca istoria să fie teritoriul “luptei”. Ca să intri în acel câmp de luptă înseamnă deja, din perspectiva mea ortodoxă de mai târziu, să denaturezi Adevărul, aşa cum este primit de Biserică. Ambele perspective sunt total greşite.

Să înveţi să citeşti Vechiul Testament cu mintea Sfinţilor Părinţi înseamnă să înveţi să citeşti Vechiul Tetament nu ca o introducere către Hristos, ci ca Sfântă Scriptură, primită şi inspirată, dar văzută în mare parte tipologică, şi întotdeauna ca interpretare a lui Hristos. Dumnezeu este aşa cum este descoperit în Hristos şi întotdeauna aşa a fost. Astfel, Noul Testament descoperă Vechiul Testament şi, în acelaşi timp, modul corect ca să fie citit. Vă dau un citat din Sfântul Irineu:

Dacă cineva, prin urmare, citeşte Scripturile în acest fel, acela va găsi în ele Cuvântul cu privire la Hristos, şi prefigurarea unei noi chemări. Pentru că Hristos este “comoara ascunsă în ţarină” (Matei 13:44), o comoară ascunsă în Scripturi pentru că El a fost indicat printr–o serie de tipuri şi parabole, care nu puteau fi înţelese de oameni până când nu s–au întâmplat toate acele lucruri prezise, adică întruparea Domnului.

Astfel înainte I s–a spus lui Daniel profetul “Ţine ascunse aceste cuvinte şi pecetluieşte cartea, până la vremea sfârşitului. Atunci mulţi o vor citi şi cunoştinţa va creşte.” Ieremia spune şi el: “La sfârşitul zilelor vor înţelege aceste lucruri”. (Ieremia 23:20).

Pentru că fiecare profeţie, înainte de împlinirea ei, nu este altceva decât o enigmă şi ambiguitate pentru oameni, dar atunci când este timpul, şi prezicerea urmează să se întâmple, atunci se lămureşte exact (exegeză).

Şi din acest motiv, când Legea este citită de evrei, este ca un mit, pentru că ei nu dispun de explicaţia (exegeza) tuturor lucrurilor care se referă la întruparea Fiului lui Dumnezeu, dar când este citită de creştini, este o comoară ascunsă în ţarină, dar adusă la lumină de Crucea lui Hristos, şi este atât explicată şi îmbogăţită cât şi înţeleasă de oameni, aratând mai departe înţelepciunea lui Dumnezeu, Care–şi face cunoscută mila Sa în ceea ce priveşte oamenii, şi prefigurând împărăţia lui Hristos, şi predicând vestea cea bună a moştenirii Ierusalimului cel Sfânt, şi proclamând dinainte că acel care–l iubeşte pe Dumnezeu ar trebui să înainteze atât de mult până să–L vadă pe Dumnezeu, să–I audă Cuvântul, să fie slăvit, de la ascultarea discursului său într–o asemenea măsură încât ceilalţi să nu fie în măsură să ascundă chipul Său plin de strălucire (cf 2 Corinteni 3:7), aşa cum a spus Daniel, “Cei înţelepţi vor străluci ca strălucirea cerului, şi cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac şi în veac. În acest mod, am arătat cum ar trebuie să fie citite Scripturile.”

Multor oameni care trăiesc în societatea modernă li se pare dificil să alunge prezumţiile criticii fundamentaliste sau ale criticii literale ale Bibliei.. Ei sunt în totalitateadepţii paradigmei istorice. Întrucât paradigma Bisericii este Hristos Însuşi. El este Alpha şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. El nu este judecat de istorie, ci este adevărul istoriei.

Există multe versete în Vechiul Testament pe care, dacă ar fi să le citim literalmente, ar conduce la un Dumnezeu mult mai îndepărtat faţă de cel ce ne este descoperit în Hristos. Citirea literală este un mod greşit de a citi Vechiul Testament. Dar mulţi sunt mult mai legaţi de metoda lor istorică (de orice formă) decât de Hristos. Dacă Vechiul Testament nu este literal, explică ei, atunci toate celelalte nu sunt adevărate.

Nu acesta a fost începutul Bisericii. Adevărul a fost o singură dată revendicat de noi î Învierea lui Iisus Hristos, care este singurul Alpha şi Omega. Aceasta îi face pe unii să înceapă “de la mijloc”, deşi învierea lui Hristos nu este mijlocul, ci începutul şi sfârşitul, dacă ştim cum să citim în manieră apocaliptică. Mulţi din cei ce vin la Ortodoxie cred că aceasta oferă altă dovadă istorică a realităţii, deoarece este prima ctitorie al lui Hristos şi are un pedegree istoric impecabil. Acest lucru este pur şi simplu fundamentalism şi caută alte argumente în sprijinul lui, nu o adevărată convertire la Ortodoxie.

Hristos a înviat din morţi şi Învierea Sa devine centrul tuturor lucrurilor. Vechiul Testament poate fi citit numai prin Învierea Sa.

Cerinţele sale istorice (cu toate că unele sunt chiar puternice) nu sunt o problemă. Hristos este singura problemă şi singurul adevăr care contează. Acest lucru este înspăimântător pentru fundamentalişti, pentru că orice deschidere către literalismul istoric arată că acesta este un eşec şi o capitulare către modernism. Dar înainte de a exista orice fundamentalism sau modernism, a existat Biserica, şi Ea a ştiut întotdeauna cum să citească Biblia. Astfel se cuvine să nu căutăm în Ortodoxie alte susţineri ca natura a Adevărului, ci să căutăm mărturia a ceea ce am acceptat ca Adevăr. Lăsaţi morţii să îşi îngroape morţii. Citiţi Biblia cu cei vii.

2 thoughts on “Dumnezeu şi Vechiul Testament

  1. Pingback: Părintele Stephen: Dumnezeu şi Vechiul Testament « Invitaţie la Ortodoxie

  2. Pingback: Părintele Stephen: Dumnezeu şi Vechiul Testament | CUVÂNT ORTODOX

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s