Cântecul Domnului

Omul este o compoziţie muzicală, un imn minunat scris ca activitate creativă puternică. – Sf. Grigorie de Nyssa (PG 44, 441 B),

În gândirea Sfântului Grigorie, omul nu este numai un cântăreţ, ci şi un cântec. Noi nu suntem numai cântec, ci suntem cântecul lui Dumnezeu. Într-adevăr, în temele Sfinţilor Părinţii, întreaga creaţie este cântecul lui Dumnezeu, rostit (sau interpretat) în existenţă. „Să fie lumină,” este mai mult decât vocea de comandă: este rostirea unei expresii care setează universul ca existenţă. Dumnezeu cântă. Toată creaţia cântă. Cântecul de laudă care rezultă din creaţie este oferit lui Dumnezeu, Autorul tuturor lucrurilor. Este, de asemenea, sunetul creaţiei însăşi, o revelaţie a adevărului fiinţei sale. Muzica nu este de divertisment: cântată corect, acesta este chiar inima creaţiei.

În viziunea lui Isaia, (capitolul 6) îngerii se cheamă unul pe altul prin cântec: “Sfânt, sfânt, sfânt eşti Doamne, Dumnezeul oştirilor…” Cântecul unuia cheamă mai departe cântecul din alte patru părţi. Închinarea este oferirea întregii noastre fiinţe, chemând mai departe cântecul a toată făptura, în uniune cu cântecul pe care Dumnezeu Însuşi îl cântă.

Pentru a te înţelege pe sine ca şi cântec a lui Dumnezeu, o frază din cadrul imnului Său de creaţie, afirmă atât unicititatea noastră cât şi unirea noatră cu întregul. Rugăciunea noastră, închinarea noastră, viaţa noastră, sunt o ofertă de cântec pe care Însuşi Dumnezeu a suflat–o.

 Obiceiurile noastră de gândire ne oferă moduri în care ne concepem. Mi se pare demn de reamrcat faptul că acest concept modern al nostru privind existenţa umană a minimalizat rolul muzicii. Muzica este ceva ce noi facem, o industrie prin care facem bani. Este un instrument de glorificare a eului nostru. Muzica este distorsionată.

 În acelaşi timp cultura noastră a făcut muzică într–o industrie financiară vastă, oamenii au devenit mai puţin muzicali. Abilitatea de a cânta la un instrument (altul decât chitara) a scăzut profund. Programele de muzică din şcoli sunt considerate prea scumpe pentru a fi finanţate. Numărul tinerilor fără pregătire formală sau experienţă în domeniul muzicii continuă să crească. Oamenii rar mai cântă împreună (cândva un obicei universal înainte de modernitate) excepţie făcând mediile cele mai structurate. Muzica “folk” (muzica oamenilor) dispare rapid (aceste lucruri sunt probabil mai adevărate înAmericadecât în Europa).

 Nu aş prezice niciodată dispariţia muzicii – pentru că oamenii sunt un cântec şi cântecul nu dipare. Dar să trăieşti într–un mod care este înstrăinat de noi înşine ca şi cântec al Domnului înseamnă să trăieşti cu un gol existenţial. Dacă un om este cântăreţ, atunci trebuie să cânte – şi trebuie să–i cânte lui Dumnezeu.

 

 

One thought on “Cântecul Domnului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s